Purtarea măștii de protecție a stârnit ample controverse. Taberele s-au împărțit în cei care se conformează regulilor și în cei neîncrezători. Ce îi diferențiază pe aceștia? Unii au o nevoie puternică de a evita greșeli, au foarte mult autocontrol și pot funcționa după structură și ordine. De cealaltă parte, sunt cei sceptici, cei dispuși să își asume riscuri. Vorbim despre moduri de gândire, niciunul dintre ele nu poate fi catalogat drept bun sau rău, dar influența asupra comportamentului individual se răsfrânge până la nivel de națiune.
Dacă privești la nivel macro purtatul măștii, România este o țară mai permisivă față de alte țări unde regulile și structura sunt mai rigide, cetățenii sunt învățați să nu „depășească linia”.
La nivel micro, copiii tăi cum sunt învățați? Să respecte sau să conteste regulile? Tu cum ai fost învățat?
Nu poți lăsa neobservată influența socială și efectele ei care se văd în uniformitate și conformare versus rezistența la influența normativă: reactanță.
Influența socială generează presiune și oferă modele dominante de atitudini. Sunt contraste între a tinde spre similaritate și lupta pentru a fi distinct.
Tendința spre uniformitate este dată de către presiunea normativă și de înclinarea noastră de a imita, chiar și de compararea socială. Imităm un model de prestigiu. A imita implică mai puțin efort decât a crea. Imităm pentru a nu fi respinși de comunitate, știindu-se că cei cu un spirit deviant ajung foarte ușor respinși.
Istoricul acestei țări, experiențele ei. Fie că vorbim de traumele unei nații la nivel colectiv, la nivel de inconștient colectiv, războaie, stres, boli și modul în care au fost gestionate își pun amprenta.
COVID- 19 a accentuat toate aceste înclinații, punându-ne sub greutatea expresiei: Binele meu depinde de tine!
Ei bine, acum binele unei întregi comunități depinde de structuri, de reguli. Poate celor obișnuiți cu rigurozitatea li se pare ușor să se conformeze la noul mod de viață, însă altora li se poate părea o încălcare a autonomiei personale, ceea ce e o provocare.
Să vorbești în termeni de bine și de rău trăsăturile oamenilor, nu știu dacă este tocmai o soluție bună, ba din contră, nivelul opoziționismului va crește. Cât de mult așteaptă cei care sfidează orice regulă un conflict de acest gen? Cât de frustrant e pentru cel care se conformează cu ușurință, să poată privi nonjudecativ pe cel nonconformist? Cei nonconformiști pot avea și ei un rol de jucat. Pot crea noi căi de a sta conectați în acest context al distanțării, pot inventa lucruri distractive pentru timpul liber pe care îl petreci acasă.
Relaxarea regulilor pentru unii înseamnă eliberare, pe alții îi vulnerabilizează. Și totuși, purtatul măștii a rămas.
Sunt și tipare de personalitate mai înclinate spre a nu purta masca de protecție, dar trăsăturile acestea le avem fiecare dintre noi. Important este vârful predominant, abia atunci, dacă există scoruri înalte putem vorbi despre o tulburare de acest tip.
Vorbim despre un pattern independent (Totul pentru sine!), antisocialul ( cunoscut popular spre psihopatie) care are drept trăsătură centrală- nonconformismul. Nu respectă normele, nu are control și nu știe a doza, e impulsiv, reacționează imediat, nu se adaptează. Psihopatia vine cu o desconsiderare a principiilor etice, cu lipsa rușinii și a empatiei, incapacitate de a simți vinovăție și un mare egoism.
Pe lângă aceștia, se pot remarca structuri de tipul Paranoid, extrem de suspicios cu intențiile oricui, contestă abilitățile și scopul autorităților. Este mereu irascibil. De asemenea, se pot remarca tipare narcisice sau machiavelismul, cu răceala lui afectivă.
Lasă un răspuns