Părul are un rol aparte, este dovada evidentă a sănătății fizice cât și psihice. De ce? Pentru că protejează pielea capului și este cel care simbolizează forța, vitalitatea, libertatea, frumusețea, sexualitatea. La femei poate reprezenta puterea de atracție, seducție, iar la bărbați este simbol al vitalității. Podoaba capilară e strâns legată de imaginea de sine, de putere, feminitate.
Creșterea părului poate fi asociată cu propria creștere, dezvoltare. Îmi arată cât de mult m-am responsabilizat față de mine, cât sunt dispus să schimb obiceiuri și gânduri care nu îmi fac deloc bine, cât sunt dispus să resemnific structuri mentale cu care m-am obișnuit, dar care țin pe loc propria mea evoluție.
Părul este un indicator foarte important al sănătății psihice.
Curățenia părului indică dacă ai sau nu energie, motivație pentru a te îngriji, pentru a fi aici și acum, chiar bucuria de a trăi. Îngrijirea părului se poate asocia cu o depresie, cu un ascetism, omul se privează de tot ce pentru el înseamnă mult.
Răsucirea părului, comportamentele obsesiv-compulsive, scărpinatul în cap se asociază cu anxietate, stres. „Îmi vine să îmi rup părul din cap” arată furie, frustrare, acumulare de emoții, răbufnire.
Îngrijirea prea atentă a lui, exagerarea poate arată un comportament narcisic, o dorință de epatare. Ei cer atenție, fiind hiperpreocupați să arate bine, să fie admirați, să fie speciali.
A își aranja părul ca o anumită persoană poate fi semnul dependentului ( se aranjează ca ea sau pentru ea).
Afecțiunile părului, pe lângă factorul genetic, sunt rezultatul unor puternice șocuri emoționale, reacții emoționale față de anumite situații. Fie că e vorba de neputință, de conflicte care stau și mocnesc, sentimente latente sau care refulează, disperare, neliniști. Când apare nervozitatea, când crește instabilitatea și resursele noastre interioare se epuizează.
Mătreața se află în strânsă legătura cu rolul meu social și cu relația pe care o am cu mine însumi. În ceea ce privește imaginea mea socială, pot să consider că nu mă pun în valoare și nu mă pot face remarcat. De asemenea, este un indicator al nivelului de stres extrem de ridicat.
Alopecia sau pierderea părului este prezentă când sunt axat pe plan material, rațional. „Sunt stresat, muncesc mult, resimt tensiuni extrem de mari și îmi vine să îmi smulg părul din cap.” Experiența unor procese traumatizante își poate pune și ea amprenta.
Pierzându-mi părul, mă face să mă întreb: Ce pierd în viața mea? Ce cred că voi pierde în viitor (un lucru, statut, pe cineva…)?
„Atât de tânăr și deja ai păr alb”. Presiunea se observă clar. Poate nu o conștientizezi, dar corpul îți arată. Presiune socială, presiune din partea familiei, a prietenilor, la job, obligații. ” Trăiesc pentru ceilalți, dar pentru mine? Alerg să fiu în ritmul lor, dar al meu care este?”
Hrănești părul cu micro-nutrienți din produsele pentru îngrijirea lui, dar are nevoie și de altfel de „nutrienți” precum sănătatea fizică și mai ales cea psihică. Părul este o oglindă a stării interioare: Să accept că am nevoie să îmi schimb atitudinea față de situațiile din viața mea, să fiu mai deschis, mai tolerant față de mine însumi.
Lasă un răspuns