Afecțiunile la nivelul gurii sunt printre cele mai întâlnite, cu toții ne-am confruntat la un moment dat cu una dintre acestea.
Dacă privești altfel gura, o poți vedea ca pe o cale de comunicare, de exprimare a emoțiilor și a propriilor mele gânduri.
Poate furniza informații despre tine, ca de exemplu, modul în care mestec alimentele poate reflecta felul meu de a fi. A inghiți alimentele fără a le mesteca, poate arăta o impulsivitate, dacă le mestec foarte mult îmi arată perfecționism, tendința de a rumina și de a desface viața în mii de bucăți.
De ce să mănânc mai încet? Pentru a mă învăța să gust alimentele, pentru că astfel să pot gusta viața.
Gura, poartă către aparat digestiv, sistem respirator. Practic, pe unde accept să intre tot ceea ce este necesar pentru existența mea fizică, emoțională.
Aceste afecțiuni pot semnala idei, opinii rigide. Am o dificultate de a înghiți tot ce este nou. Sau poate mă confrunt cu o situație pe care nu o pot înghiți.
Rămân prins cu tot ceea ce am de spus. Îmi rămân atâtea cuvinte pe care aș fi vrut să le rostesc… gesturile sau cuvintele celor care poate m-au rănit și nu am putut să le răspund.
Îndrăznesc să spun lucrurile pe care le simt, pe care le trăiesc cu riscul de a pierde aprobarea celorlalți, iubirea lor, cu riscul de a deranja? Îndrăznesc să mă arăt așa cum sunt celorlalți?
Herpesul bucal care apare în urma unui stres intens, boală…De multe ori simt o iritație față de ceea ce mi-au spus/ făcut ceilalți. Un lucru sau cineva mi-a lăsat un gust amar în gură, mă afectează încă.
Gura uscată poate arăta o separare de corpul meu, de propriile mele emoții, nu pot așadar să înghit lucrurile care nu îmi plac. Gura încărcată arată că activitățile mă sufocă, sau duc prea multe cu mine, prea multe lucruri nespuse, mă simt încărcat cu totul.
Articulațiile temporo-mandibulare, poate îți pocnesc și arată frica de a contrazice pe cineva , în special pe cei pe care-i văd cu autoritate. Evit confruntări, refulez tot.
Aftele, leziuni pe mucoasa bucală pot indica sensibilitatea mea la cei din jurul meu. Uneori prefer să sufăr în tăcere, cu gura închisă. Poate nu reușesc să mă exprim, să spun ce cred. Simt că am ceva ce arde. Risc să spun uneori cuvinte grele, poate chiar violente, iar acea violență se poate întoarce împotriva mea. Aftele sunt dureroare, cum deschid gura pentru a spune ceva, simt durere.
Halena și dificultățile de a trata situațiile trăite. Am idei care putrezesc în loc să le las afară. Pot să simt oare gânduri de dezgust împotriva mea sau a cuiva. Ce gânduri îmi pot infecta respirația?
Tulburări ale gustului...oare mai am poftă să continui ce am început, ce trebuie să fac? Poate să fie un mecanism de apărare de care nu sunt conștient? La modul că pot astfel fugi de situații dezgustătoare, mă deconectez de la corpul meu. Nu mai sunt în contact cu mine, cu ce este în jurul meu pentru a mă proteja.
Poate ar fi cazul să muști cu poftă din viață, nu crezi?
Lasă un răspuns