Când vorbim despre activitatea sexuală și despre perioada imediată ei, ne putem raporta, în mod normal, la senzații de bine, cu o relaxare atât fizică cât și psihologică.
Se întâmplă totuși, deși nu este un fenomen atât de bine studiat, ca unele persoane să simtă uneori stări precum melancolie care durează de la câteva minute la câteva ore, o senzație de goliciune emoțională, tristețe, anxietate, iritabilitate, vinovăție în urma actului sexual indiferent de calitatea sexului. Experiența emoțională nu pare a fi în acord cu modul în care ar fi trebuit să te simți.
Pentru că persoanele simt acest fenomen diferit, poate fi dificil să descriem aceste simptome ca fiind universal valabile. Dar, în general, poate fi văzut ca trăirea unei experiențe negative care vine în contrast cu ceea ce simțeai câteva minute mai devreme.
O teorie în acest sens este aceea conform căreia în momentul în care nivelul hormonilor crește în timpul sexului se formează un sentiment intens de intimitate. Când nivelul lor scade, unele persoane pot experimenta un sentiment de goliciune interioară, acea senzație de a avea un gol interior.
Depresia afectează în mod clar toate ariile vieții mai mult sau mai puțin, inclusiv capacitatea de a simți plăcere, satisfacție. Când vorbim despre arhitectura noastră internă, este extrem de dificil să poți spune că persoana x simte ca și persoana y din motivul z. De aceea, având în vedere calitatea umană de a fi originali, unici, fiecare își poate avea propriile cauze, propriile mecanisme care conduc spre această stare de tristețe, de neadecvare în urma actului sexual, în urma orgasmului.
Acceptarea sau neacceptarea sexualității.
Cum sunt în raport cu sexualitatea mea? Ce convingeri am față de ea?
Mesajele preluate din familie sunt extrem de importate. Ce am văzut acasă, la persoanele din jurul meu. Ce am auzit, ce mi s-a spus. Propriile identități sexuale ale părinților, modul în care ei văd sexualitatea, propriile lor istorii de viață corelate în jurul acesteia, prioritar ce ține de abuzuri. Modul în care ei ș-au dat voie să o trăiască influențează enorm.
Mediile dure, conservatoare în care sexul a fost încadrat ca fiind rău sau murdar pot produce o vinovăție inconștientă.
Fără să ne dăm seama, putem purta cu noi trăiri, gânduri care nu ne aparțin. Probleme care nu ne aparțin. Se lipesc pe noi ca niște amprente, stickere lucruri care aparțin altora și ne contaminează propriile experiențe. În loc să îmi trăiesc eu experiențele și să văd ce se întâmplă în viața mea, eventual să îmi creez propriile probleme, le trăiesc pe ale altora, trăiesc poate prin frica altuia, poate prin nefericirea mamei/ tatălui și tot așa. Este extrem de important să poți delimita ceea ce îți aparține de ceea ce nu.
Ce mesaje am preluat și s-au strecurat în această arhitectură internă a mea?
Cu ce vinovăție trăiesc? Ce sau cine nu îmi dă voie să mă bucur pe deplin și să mă pot relaxa?
Îmi pot asuma rolul de femeie, de bărbat care își dă voie să simtă? Cum văd eu portretul meu sexual?
Ce rol joc în sex? Sunt un personaj? Îmi pun o mască și apoi ea cade? Trăiesc stări conflictuale în mine? Ce stare a eului meu se activează în sex? Mă identific cu cineva?
Poziționarea în funcție de tipare de personalitate poate să ofere indicii, zic eu. Că tot aminteam mai sus de roluri, hai să te familiarizez puțin cu histrionicul. În ciuda aparenței de hipersexualitate, persoană sexuală, tind să fie sfioși ascunzând timiditatea printr-o reputație de teaseri. Hiperdisponibilitatea lor poate fi de fațadă, mască pentru sexualitate fără suport. În fond, pot fi o caricatură a sex rolului care se exagerează într- atât încât se dizvolvă, ca de exemplu acei bărbați macho care în condiții de stres emoțional, traumă devin băieței, femeile devin mici fetițe speriate. Comportamentul sexual nu e unul autentic, ci e un copil frigid. Se poate ca după tot evenimentul sexual, să redevină copii triști? Copii care doreau grijă?
La narcisism, sexul umple un gol. Și în ceea ce îi privește se remarcă o activitate sexuală intensă, vezi acele tipologii nimfă, însă în realitate nu se simt așa. Tot ce face e pentru a impresiona și a primi laude, caută să se simtă special pentru tine.
Istoric de abuz sexual. Efectele abuzului sexual sunt extrem de profunde și pot fi îndurate foarte mulți ani după eveniment. Persoanele pot asocia mai târziu, experiențele sexuale, inclusiv cele dorite cu această traumă, cu senzații de vină, rușine, pedeapsă, pierdere.
A te simți trist după actul sexual ar putea fi faptul că nu ești pregătit fizic sau emoțional pentru asta. A simți o vinovăție în urma acestuia poate fi de asemenea un indiciu că legătura cu partenerul nu este una tocmai profundă.
A face sex este extrem de intim, iar intimitatea te poate face mai conștient de gânduri, sentimente inconștiente, pot fi chiar acelea de supărare, agresivitate, tristețe. Dacă relația nu este una care să te împlinească, aceste resentimente pot să-și facă apariția în urma sexului.
De asemenea, dacă este o întâlnire de o noapte, tristețea poate apărea pentru că te simți singur sau chiar regreți acea experiență.
Stres, suferință . Dacă te simți deja stresat, ai simptome de anxietate, iar în viața de zi cu zi lucrurile nu merg chiar pe roate, sexul este o distragere temporară.
